Libertatea sau Siguranța? Cum ar arata lumea într-un fundamentalism creștin

V-ați gândit vreodată că libertățile și drepturile pe care noi le experimentăm au o istorie extraordinar de scurtă? Unele dintre ele nu au împlinit 100 de ani. Multe dintre constituțiile țărilor de pe glob abia se apropie de această dată. Chiar și la noi, prima constituție în adevăratul sens al cuvântului și cu limitările epocii de atunci apare pe la 1866. Nu voi intra în dezbaterile cu privire la Regulamentele Organice și alte documente programatice cu rol similar, pentru că nu e cazul. Această Constituție a fost modificată de mai multe ori până la cea pe care o avem azi. De exemplu, femeile au votat pentru prima oară abia după instaurarea comunismului, după adoptarea constituției din 1948.

Vă întrebați ce legătură are acest trecut cu ziua de azi, când suntem mult mai evoluați și mai high tech? Poate unii dintre voi urmăriți deja serialul Black Mirror, care încearcă să creeze scenarii despre un viitor în care tehnologia ne poate modifica și influența definitiv modul de viață. Dar de data aceasta nu voi vorbi despre Black Mirror și scenariile lor, rupte ușor din realitatea viitoare posibilă, ci despre o nouă producție cinematografică pe care o recomand cu căldură – The Handmaid’s Tail. Serialul se înscrie pe undeva în linia serialelor ştiinţifico-fantastic distopice, de tipul Black Mirror, respectiv Westworld, dar legătura sa cu prezentul este ceva mai puternică. The Handmaid’s Tail pornește de la ziua de azi cu problemele ei – terorism, libertinaj și radicalism – și proiectează societatea umană într-un viitor care, pentru cea mai mare parte a SUA, anulează libertățile și drepturile dobândite în ultimele două secole pentru a ne întoarce într-o epocă patriarhală, condusă de o religie creștină dusă la rang de lege. Cu toate acestea, nu dispar mașinile, internetul sau armele, ci accesul devine limitat. În plus, femeia se întoarce strict la un rol primordial, de procreere.

The Handmaid’s Tail este încă la început, dar promite mult și ne face nu doar să urmărim povestea personajului principal, care într-un număr mic de ani trece de la rutina zilnică a unui newyorkez average, la rolul personajului biblic Bilha, roabei Rahelei (după alte traduceri, Rahilei) una dintre soțiile patriarhului Iacov. Fără să dau un spoiler alert voi aminti doar povestea acestui personaj – Rahela, stăpâna Bilhei, era soția lui Iacov și Dumnezeu a făcut ca ea să fie stearpă. Pentru a nu îl dezamăgi/ supăra pe Iacov se petrece un fapt cel puțin ciudat până și pentru normele morale de azi. „Atunci Rahila a zis către Iacov: „Iată roaba mea Bilha; intră la ea şi ea va naşte pe genunchii mei şi voi avea şi eu copii printr-însa”. Şi i-a dat pe Bilha, roaba sa, de femeie şi a intrat Iacov la ea;  Iar Bilha, roaba Rahilei, a zămislit şi a născut lui Iacov un fiu.” (Facere 30, 3-5).

Cum se ajunge aici? Nu voi da foarte multe detalii, pentru a nu vă strica frumusețea descoperirii filmului, doar vă voi spune că toată tehnologia care ne înconjoară și toate mijloacele de informare, în loc să împiedice aceste mișcări radicale, au ajutat la instalarea acestei situații apocaliptice, în care barbarizarea societății este doar o chestiune de timp. Așadar, serialul este o reflecție și asupra modului dezinteresat în care trăim față de aspectele politice ale lumii. E posibil ca atunci când dorim să luăm poziție să fie prea târziu.